Italia, oficial Republica Italiană (italiană Repubblica Italiana, numele scurt este identic) este un stat suveran european, amplasat la Peninsula Italică şi câteva insule la Marea Mediteraneană, cele mai importante fiind Sicilia şi Sardinia. Se învecinează cu Franţa la nord-vest, Elveţia şi Austria la nord şi Slovenia la nord-est. De asemenea înconjoară două enclave: San Marino şi Vatican şi are o exclavă numită Campione d'Italia pe teritoriul elveţian. Capitala Italiei este Roma.

Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci şi romani, şi al mişcarilor culturale moderne, cel mai notabil fiind Renaşterea. Roma este un sediu al Bisericii Romano-Catolice şi a fost pentru o perioadă lungă un centru al civilizaţiei occidentale.

Astăzi Italia este o republică democratică şi o ţară dezvoltată, ocupând a şaptea poziţie conform PIB-ului, a opta conform indicelui calităţii vieţii şi a douăzecea conform indicelui dezvoltării umane. Este un membru fundator al Uniunii Europene şi unul dintre membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale.

Politică

Constituţia Republicii Italiene din 1948 a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistând din Camera Depuataţiilor (Camera dei Deputati) şi Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciară, şi una executivă (condusă de un prim ministru) (Presidente del Consiglio dei Ministri). Preşedintele republicii este ales pe 7 ani de către parlamentul reunit cu un contingent mic de delegaţi regionali. Preşedintele nominalizeză prim ministrul, care propune ceilalţi miniştri (care înainte erau aleşi de preşedinte). Consiliul de Miniştrii (în mod general, dar nu necesar este compus din membrii ai parlammentului) trebuie să păstreze secretele ambelor camere (Fiducia).

Camerele parlamentului sunt populare şi sunt alese în mod direct printr-un sistem mixt majoritar şi proporţional. Camera Deputaţiilor are 630 de membri. În plus faţă de cei 315 mebri aleşi, Senatul îi include şi pe foştii preşedinţi şi alte diverse persoane, conform prevederiilor constituţionale. Ambele camere sunt alese pentru maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate înainte de expirarea termenului normal.

Sistemul judiciar italian este bazat pe dreptul roman modificat prin Codul napoleonic şi prin ultimele schimbări. O curte constituţională, Corte Costituzionale, care poate trece peste constituţionalitatea legilor, este o inovaţie post-Al Doilea Război Mondial.

Geografie

Italia constă în principal dintr-o peninsulă (poreclă Stivale-cizma) care se extinde în Marea Mediterană, unde împreună cu două mari insule, Sicilia şi Sardinia (Sardegna), creează diferite compartimente ale mării: Marea Adriatică la nord-est, Marea Ionică la sud-est, Marea Tireniană la sud-vest şi în final Marea Ligurică la nord-vest.

Munţii Apenini (Monti Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formează un arc, închizând Italia în nord. Aici se află şi o lagună aluvionară mare, Laguna Pad-Veneţia, străbătută de Râul Pad şi de mulţi afluenţi ai săi, care curg dinspre Alpi, Apenini şi Dolomiţi. Alte râuri cunoscute sunt Tibrul (Tevere), Adige şi Arno.

Cel mai înalt vârf al Italiei este Mont Blanc (Monte Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociată cu doi faimoşi vulcani: acum adormitul Vezuviu (Vesuvio) în apropriere de Napoli şi activul Etna în Sicilia.

Economie

Membra a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii si Franta. Italia are o economie industrială diversificată, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ţări ca Franţa şi Regatul Unit. Economia capitalista rămâne divizată într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private şi un sud agricultural, cu o rată a şomajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei şi mai mult decât 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. În decada trecută, Italia a urmărit o politică fiscală strânsă pentru a îndeplinii criteriile Uniuniilor economice şi monetare, beneficiind de o rată a inflaţiei scăzută care i-a permis alăturarea la Euro de la conceperea sa în 1999.

Performanţa economică italiană a rămas în urma parteneriilor săi europeni, guvernul actual iniţiind o serie de reforme pe termen scurt destinate îmbunătăţirii competivităţii şi a creşterii pe termen lung. S-a mişcat încet, totuşi, în implementarea reformelor.

• Listă de companii italiene

Demografie

Italia este în general o omogenitate lingvistică şi religoasă, totuşi, cultura sa, economia sa şi politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populaţiei europene ca mărime, atingând 196 de oameni pe km². Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germană în Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani şi 116.914 italieni) şi cel de limba slovenă lângă Trieste.

Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale parţiale sunt cele franceze în Valle d'Aosta; cele sarde în Sardinia; cele ladine în Dolomiţi; şi cele friuliene în regiunea Friuli-Veneţia Giulia, toate patru limbi romanice. În plus există alte câteva minorităţi locale mici, ca şi cele vorbitoare de Limba occitană în sudul văii Piemontului; Limba catalană în oraşele Alghero şi Sardinia; Limba albaneză în anumite sate din Calabria şi Sicilia; şi de dialecte greceşti vechi în satele din Calabria.

Deşi Romano-Catolicismul este religia majoritară (85% din cetăţenii nou-născuţi sunt în mod normal catolici) uramtă de religia protestantă şi cea iudaică, dar este constatată şi o creştere a comunităţii musulmane imigrante.

Cultură

Italia este bine cunoscută pentru arta şi cultura sa, precum şi datorită nenumeratelor ei monumente, printre care se numără Turnul din Pisa şi Colosseumul roman, dar şi pentru mâncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de viaţă, eleganţă, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte vizuale, muzică (mai ales de operă), sărbători, şi în general pentru gust.

Mişcările artistice ale Renaşterii şi barocului a apărut în Italia între secolele al 14-lea şi al 15-lea, respectiv la sfârşitul secolului al 16-lea, determinând o adevărată revoluţie artistică în Italia, mai întâi, în Europa ulterior şi apoi în întreaga lume.

Genurile literare care au înflorit în Italia, aşa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso şi a lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli şi a lui Castiglione, au exercitat o influenţă durabilă în dezvoltarea culturii vestice, la fel ca şi pictura, sculptura şi arhitectura, la care au contribuit artişti extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico şi Michelangelo.

Influenţa muzicală a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, Palestrina şi Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabilă. Mai târziu, în secolul al 19-lea, opera romantică italiană (gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat datorită compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini.

Artiştii, scriitorii, regizorii, arhitecţii, compozitorii şi designerii contemporani italieni contribuie semnificativ la cultura vestică.

Fotbalul este principalul sport naţional. Italia a câştigat Cupa Mondială de Fotbal de patru ori: în 1934, 1938, 1982 şi 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a dat unii dintre cei mai buni jucători de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan şi Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma şi S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino şi Fiorentina din Florenţa.

• Lista italienilor celebri
• Cinematografia italiană
• Muzica italiană